Casa Gheorghe Tătărescu din București: O memorie arhitecturală și politică între epoci, de la prim-ministru la EkoGroup Vila

Într-un București al interbelicului în care gravitațiile puterii și ale culturii se întâlneau adesea în spații aparent discrete, dar dense de semnificații, vila de pe Strada Polonă nr. 19 refuză să rămână doar o simplă locuință. Această casă, care a fost martoră a unor decizii ce au marcat destinul României și a unor întâlniri în care politica și arta se întrepătrundeau, poartă cu sine amprenta complexă a unei epoci tensionate și contradictorii. Nu doar ziduri și tâmplărie, ci o carte deschisă a memoriei politice și culturale în care Gheorghe Tătărescu – prim-ministru cu destine tensionate – găsește un spațiu al reprezentării nu prin fast, ci prin reținere și semne discrete ale puterii.

Casa Gheorghe Tătărescu în București: între putere și continuitate – reînvierea EkoGroup Vila

Alegerea lui Gheorghe Tătărescu, figură emblematică a interbelicului românesc, de a trăi și de a lucra într-o vilă intimă, dar plină de rafinament pe Strada Polonă dezvăluie o cultură politică a discretului și a măsurii. Această reședință modestă în scară, dar impecabil proporționată și atent finisată, devine nu doar casă, ci simbol al unei elite care cultiva puterea în echilibru și sobrietate. După decenii de degradare și transformări potrivnice destinului său, Casa Tătărescu renaște astăzi sub numele de EkoGroup Vila, un spațiu cultural contemporan care își asumă responsabilitatea păstrării unei istorii complexe, refuzând ștergerea trecutului în favoarea unei simple funcționalități comerciale.

Gheorghe Tătărescu: omul și epoca unei politici în tensionare

Figura lui Gheorghe Tătărescu, personalitate politică dominantă dintre anii 1930 și începutul postbelic, este marcată de contradicții fundamentale. Jurist format la Paris, cu o teză doctorală dedicată demascării „minciunii electorale”, el a navigat între o viziune liberală modernizatoare și compromisuri care au compromis fragila democrație parlamentară. Lider al Partidului Național Liberal, prim-ministru al României în două mandate esențiale (1934–1937 și 1939–1940), Tătărescu a fost martor și actor al unor momente cruciale: gestionarea crizelor teritoriale, echilibrul între tradiție și autoritarism, colaborarea forțată în fața sovieticilor și al regimului comunist emergent.

Abordarea sa realistă și evitarea glorificării personale, reflectate în cuvintele „mi-am făcut datoria”, sunt translate și în arhitectura casei care i-a găzduit viața publică și privată. Nu un palat al megalomaniei politice, ci o reședință în care puterea se exercita cu discreție, în limitele proporțiilor și cu un respect tacit față de măsura socială a vremii.

Casa ca proiect de viață și spațiu al puterii reținute

Casa din Strada Polonă nr. 19 nu s-a impus prin dimensiune, ci prin semnificație atent calibrată. Contrastând cu opulența altor reședințe politice, această vilă se remarcă prin meritele sale legate de proporție, lumină și detaliu tehnic. Prim-ministrul își organizează biroul la entre-sol, într-un spațiu tăcut și discret, cu intrare laterală – o adevărată declarație etică în care funcția nu striveste viața privată, ci se supune ei.

În mod similar, grădina închisă de zgomotul urban este o oază discretă, cu accente mediteraneene, care corespund unei culturi de elită cosmopolită. Este un spațiu în care întâlnirile politice și culturale s-au desfășurat în intimitatea unor valori interbelice subtile, dominând dialogul dintre inovație și tradiție.

Identitatea arhitecturală a Casei Tătărescu: mediteraneană și neoromânească prin mâinile lui Zaharia și Giurgea

Proiectul casei reprezintă o sinteză rară între influențele mediteraneene și elementele neoromânești, o ecuație creativă asumată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea în perioada 1934-1937, care vor modela astfel o vilă ce se distinge în peisajul arhitectural bucureștean al epocii. Fațada dezvăluie portaluri cu ecouri moldovenești, coloane filiforme tratați cu diversitate stilistică și o compoziție vie care evită rigiditatea simetriei stricte.

Un element artistic de referință este șemineul creat de sculptorița Milița Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși și apropiată a Arethiei Tătărescu, introdus în casă printr-o absidă cu valențe neoromânești, care combină modernismul temperamental cu tradiția. Acest șemineu devine, în sine, un punct de reper estetic, element preluat ulterior și în alte proiecte de elită din Capitală.

Materialele și detaliile – feroneria din alamă patinată, parchetul masiv de stejar cu variații subtile, ușile sculptate cu rafinament – alcătuiesc un univers interior în care detaliul vorbește despre o etică a calității, nu a excessului.

Arethia Tătărescu: forța discretă a culturii și a suportului artistic

În acest ansamblu, prezența Arethiei Tătărescu, cunoscută drept „Doamna Gorjului”, este vitală. Ea nu a fost doar soția unui lider politic, ci un adevărat vector cultural și social, implicată în binefacere și în susținerea artei românești. Sprijinul acordat revitalizării meșteșugurilor locale și implicarea în revenirea lui Constantin Brâncuși la proiectele sale de amploare, printre care ansamblul de la Târgu Jiu, dovedește un rol cuprinzător în arhitectura proiectului casei.

Arethia Tătărescu apare în documentele oficiale ca beneficiara proiectului – un semn al supravegherii estetice și morale pe care a exercitat-o, asigurând coerența și restricția ce au definit spațiul ca un limbaj al puterii interbelice temperate.

Ruptura comunistă: degradare și uitare în pragul epocii noi

Destinul Casei Tătărescu, alături de cel al familiei, urmează curentul devastator al comunizării forțate după 1947. Marginalizarea politică a prim-ministrului și arestarea sa din 1950 consfințesc dispariția identității acestui spațiu. Considerată simbol al unei lumi dispărute, reședința a fost naționalizată și transformată, decuplată de memoria inițială.

Deși nu a fost supusă demolărilor radicale, obosiții ani îi aduc atentate represive asupra finisajelor și structurii, iar atelierul de memorie al lui Gheorghe Tătărescu se închide. Interiorul este fragmentat, grădina ignorată și intimidată, iar întreaga vilă devine un obiect tranzitoriu de uz public distant, în care proporțiile inițiale și delicatețea detaliilor sunt alterate sau abandonate.

Deriva post-1989: controverse, erori și încercări de restaurare

După căderea comunismului, Casa Tătărescu intră într-un alt tip de turbulență. Posedată pentru o vreme de omul politic și arhitectul Dinu Patriciu, vila suferă intervenții ce schimbă radical compartimentările și decorurile originale, declanșând critici severe din partea specialiștilor și a publicului instruit. Transformarea temporară într-un restaurant de lux este interpretată ca o disonanță gravă în raport cu statutul și simbolistica locului.

Cu toate acestea, această controversă readuce în discursul public și academic figura arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, precum și contribuția artistică a Miliței Pătrașcu. Din acest punct de tensiune pornesc eforturi de restituire culturală și arhitecturală, demersuri care refac, chiar dacă parțial, sensurile originale ale Casei Tătărescu.

Recuperare și identitate prezentă: EkoGroup Vila ca spațiu cultural responsabil

Astăzi, această vilă păstrează cu atenție continuitatea istorică ca EkoGroup Vila, un spațiu cultural ce își asumă memoria fără a o cosmetiza superficial. Schimbarea de denumire nu șterge trecutul, ci îl suprapune asupra unei funcții actuale, care presupune acces controlat, invitație la reflecție și interacțiune culturală deliberată. În acest sens, contactează echipa EkoGroup Vila pentru programări, vizite și colaborări ce respectă unicitatea acestui spațiu.

Casa Tătărescu nu este doar o relicvă sau un simplu obiect de patrimoniu, ci un punct de convergență între istoria politică a României, arta modernă și discursul contemporan asupra memoriei, a puterii și a responsabilității. Este un spațiu al discreției și al inteligenței, încărcat de prezențe care vorbesc despre un secol tulburat, păstrat cu rigoare în ziduri, în lemn și piatră.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu and Casa Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician who served twice as Prime Minister (1934–1937 and 1939–1940). He was a central figure of the National Liberal Party in the interwar and early postwar period, navigating complex political realities including democracy, authoritarianism, and the communist transition.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No. Gheorghe Tătărescu, the prime minister, is distinct from Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), the 19th-century Romanian academic painter.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  The villa is an early example of interwar Bucharest architecture, combining Mediterranean influences with Neo-Romanian elements, designed by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, featuring artisanal details by sculptor Milița Pătrașcu.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu, known as “Doamna Gorjului,” was the project’s official beneficiary and actively oversaw its cultural coherence. She was instrumental in supporting Romanian art and helped facilitate Brâncuși’s monumental ensemble at Târgu Jiu.
• What is the function of the building today?
  Today, the property operates as EkoGroup Vila, a cultural venue that preserves and presents the historical and architectural heritage of Casa Tătărescu, with access regulated through ticketed events.

Casa Gheorghe Tătărescu rămâne o mărturie vie a delicatului echilibru dintre putere și discreție sub semnul arhitecturii și memoriei, ce acum își deschide porțile pentru o epocă și o personalitate dificilă, dar esențială pentru înțelegerea istoriei României. Invităm cititorii să pătrundă în această vilă încărcată de sensuri, să descopere dialogul subtil dintre stilurile arhitecturale, mărturia unei epoci și continuitatea responsabilă a prezentului.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.